Awendia bispo di Aña Nobo kiermen un anochi di tira klapchi sin fin, unda cu bo bira, restaurantnan cu nan specialidadnan y hopi fiesta pa atende. Dianan di fiesta y celebracionnan ta parti di e cultura Arubano. Tiramento di klapchi ta cuminsa un siman prome cu Aña Nobo pa anuncia cu e aña ta bay cabando y otro ta cuminsa. Despues cu Lago Oil & Transport Co. Ltd. a bin, esnan di San Nicolaas y vecindario tabata warda riba un ansha e barconan mara na waf pa zona nan pito net 12or y mey anochi. Tur hende ta desea otro un Bon Aña, bay paden y dal un betro y algun coy come. Aki sea nan ta spera riba un Dande of bay bishita famia di mas cerca, specialmente tuma bendicion di e wela y/of welo. E bishitanan aki ta sigui henter dia.


Departamento di Cultura Aruba
Asina ora di mainta habri e dia ta sigui mescos cu Pasco ya cu e hendenan tabata lanta tempran y prepara pa bay misa. Despues fiesta ta cuminsa y tabata cuminsa bishita otro. E diferencia grandi entre Pasco y Aña Nobo tabata, cu ta compaña e actividad cu bebida y bailamento.
E dushi di e temporada aki ta cu ta na Aruba so nos ta celebra esaki asina y nos tin nos Dande.
Mientras cu e hendenan tabata come y bebe, hende muhe generalmente tabata sinta den sala of hadrey di cas y e bebida tabata coecoei y ponche crema. Mientras cu e hende hombernan ta sinta den cura combersa y conta chasco, leu a leu e teblachi ta pasa rond cu e betro. Nan tabata dal nan betro di rom y ‘Jenever’ (Yanefro). E musiconan ta pasa bishita bisiña cu nan instrumentonan musical pa ofrece e ‘Dande’ tradicional. Esaki tabata y ta un bendicion caminda cu solamente un cancion pa e ocasion ey.

Nan ta pasa di cas pa cas p’asina ofrece nan miho deseo pa e Aña Nobo, cantando e ‘Dande’. Naturalmente nan tabata bon ricibi y e hendenan tabata tira placa (cen, placa gay, cepelin, depchi, diesplaca, etc.) y tambe boyo den e sombre.
E musiconan por a sinta come y bebe algo. E custumber aki nos ta yama ‘piki punta’ (di punta pa punta). E grupo tabata cuminsa toca despues di tiro di dia 31 di december y ta sigui cu esaki te cu dia 6 di januari, Dia di Tres Rey. Den e paranda ora algun musico ta sinti nan mes cansa, e tempo aya tabata dal un comi di sopi di bestia chikito y ta sosega den veranda di e cas, pa despues sigui cu e paranda di Dande. Esaki ta un dushi temporada, y tradicion unico y bunita den nos cultura Arubano.
Awendia otro tradicion ta e cendemento di pagara net prome cu e habrimento di aña sea na cas of e negoshinan pa ceramento di aña. Tur esaki ta pa core cu mal spirito, e fucu y trece bon suerte.
Un di e folklore di mas bieu di Aruba ta nos Dande cu afortunadamente ainda ta existi den cierto barionan. E serenata of paranda aki a casi perde su balor y existencia pa motibo cu generacion nobo no a siña di aprecia esaki. Ki tempo e Dande a cuminsa, ningun hende por bisa cu exactitud, pero e por ta data di 1863 y no sa kende ta autor di e letra y musica. Pero cu tempo el a bira hopi popular di comienso di siglo 19. Asina cu Aña Nobo habri, varios grupo di musiconan ta sali pa duna e bendicion na casnan di famia, bisiña y amigonan. Sigur tur esnan cu ta desea di ricibi nan Dande. E instrumento uza tabata y ta Fio (violin), triangulo, tambor, wiri, despues tin mas compaña, esta e guitara, cuarta, accordeon, madolin, e tambu. E musica y alegria ta cuminsa na porta cu e cantante pidiendo permiso pa drenta cas y Dios su bendicion pa e famia deseando cada miembro di famia. Cuminsando di e cabes di cas te na e mas chikito di famia deseando cada miembro di famia bendicion, suerte, y bon salud pa e aña nobo. E otro integrante di grupo y e cantantenan ta responde den coro e “Ay Nobe” despues di cada deseo, mientras e cantante ta pasa su sombre pa un gesto. Antes ta cuminda ta wordo poni den e sombre, pero awendia esaki a cambia pa placa. E placa no ta parti di e tradicion mes, sino cu tempo el a bira un custumber. E Dande di Aruba ta berdaderamente e tradicion real pa motibo cu ningun otro isla den Caribe tin e tradicion aki.
Autor: Stanley Dabian










